Blog

Vuiesc uneori gândurile, îmbulzindu-se
printre amintirile ce sunt povești ascunse
după draperia trasă a timpului trecut
până-n prezentul care te privește tăcut.

Nu îl bagi de seamă, n-are gură să îți spună
că se grăbește după timpul care adună
multitudin

Jocuri de cuvinte - bătrânețe

Geografie lingvistică

       Bătrânețe

       Moto: „Viața asta trece prea repede, îngrozitor de repede. N-apuci nici să te naști, c-ai și îmbătrânit!” (Nichita Stănescu)

Să o luăm istoric. În 1929, acum aproape un sec

  Un roman psihedelic, a cărui intensitate crește gradual pe parcursul lecturării până la doze serioase de șocuri. De mult nu am mai devorat cu o rapiditate atât de mare o carte, curios să aflu cam care ar fi trebuit să îi fie deznodământul. Am int

O, Doamne, ce grea încercare,

destinul îmi cade pe drum,

doar visul rămâne-n picioare,

ieșind dintre trâmbe de fum.

Devine statuie spartană

hrănită de nouri flămânzi

cu fluvii de dor dintr-o cană

și lacrimi din ochii rotunzi.

Deasupra sub ceruri ovale

stă t

E frig afară dar îmi place să culeg frunze, 

le  așez într-un mare bol, sunt toate treze, 

Vântul aleargă vesel în curte și mai petrece, 

se ascunde printre ramuri, nu vrea să plece. 

Merg încet pe al frunzelor covoare groase, 

și toamna aleargă printre

Îmbrăcat de frunzele toamnei gândul zboară, 

este o zi posomorâtă, frigul mă înconjoară,

Miros toamna, gândurile pleacă mai departe, 

sufletul pictează mult cu emoțiile colorate.

O frunză mă ia de mână și frumos  zâmbește, 

toată gradina mea prea repede

Luni și Marți, zile de weekend peste edificiul care dăruise comunității o săptămână întreagă de cultură. Singurul episod care se voia cu orice chip să fie tensionat avea loc la etajul al cincilea al imensei clădiri, iar cele patru persoane tratau mom

Arinii Dornei, peste ani,

cu amintirile la poartă,

așază dorul sub castani

să cânte pe viola spartă

un cântec fără început,

venit cu umbrele opace,

cândva lăsate în trecut

pe buza zilelor gonace,

cu brumele căzute jos

în nopțile cu lună plină

și ore care vin p

Octombrie pleacă  iar foarte supărat, 

vântul printre ramuri goale s-a încurcat,

Simt cum vremea trece atât de ușor,

știu bine că frunzele niciodată nu  mor.

Acum fac toamnei un frumos legământ 

să ascund printre frunze fiecare cuvânt,

Atinse de brumă și

https://radualinbalaj.wordpress.com/2022/11/01/pilastrii-creatiei-premiul-nobel-2022-despre-schengen-si-socrate-lebada-dormind-pe-lac/

Un final de Octombrie 2022 greu de definit, când mai însorit, când mai înnorat și puțin umed, specific toamnelor lu

Cimpoieșu, în toată neputința lui, își dezlipi fesele de pe scaun, se ridică puțintel, cât să nu-l deranjeze pe spectatorul din spatele lui, și atâta cât îi permiteau genunchii îndoiți întinse degetul și îl țintea în mai multe direcții pe Mihai Secu.

Aduce vântul frunze la fereastră,

nori negri se adună peste văi,

se ofilesc garoafele în glastră,

copacii plâng sub brume, tot mai goi,

și-atâtea amintiri revin spre seară,

pe când aprindem focul în salon,

se zbate vântul printre pomi afară,

motanu-şi toarc

Este un apus mai rece, lipsit de culoare, 

pe cerul întunecat un nor supărat apare,

Tremură toamna printre ramurile triste,

îmi plac ale vântului zgomotoase soliste.

Gonește sălbaticul vânt toate frunzele, 

îmi adun acum in sufletul meu visele,

Toamna cân

Arde focu-n sobă, frigul dă năvală

cățărat pe vântul năpustit din munți,

te așezi pe scaun, cu motanu-n poală,

stând la gura sobei, torsul i-l asculți.

Și privești tăcută flacăra urcată  

printre lemne arse peste vechi tăciuni,

iar în hornul sobei parcă-

Liniștea sufletului meu călătorește, 

toamna la geamuri acum povestește, 

Sub ramurile goale anii mei pleacă, 

privesc, vantul printre ramuri se joacă.

Frunzele sunt toate pline de brume, 

strâng mai multe amintiri în albume,

Și vara veștejită rău mult se

Te-am așteptat,
Nu ai venit,
La mine, nu te-ai gândit,
Să mă privești măcar odată,
Să îmi faci inima bogată.

Oare, eu te-am supărat?
De nu ai venit!
Întâlnirea dintre noi,
Va fi răspuns pentru amândoi.

De ce oare nu ai venit ?
La întâlnirea noastră?
M-ai pus pe

În vraja frunzei ruginii

E cantonată-a mea toamnă.

Zăresc mugurii luminii

Ce-mbracă clipa solemnă

Și gândul fără opinii

Ce-mi face trupul de doamnă.

În vraja frunzei ruginii

E cantonată-a mea toamnă

Și eu? Cu puncte sau linii,

Poate acolade, demnă,

Storc il

Ah, cum se-adună anii peste noi,

venind cu amintiri necenzurate! –

privesc prin ceața vremii înapoi,

să-alung departe clipele ratate.

Adesea mă întreb: de ce-am ratat? –

poate ajung să înțeleg mai bine...

Mureau în toamnă zilele senine,

plecai târziu cu-n t

Jocuri de cuvinte – curcan

Geografie lingvistică

         Curcan

         Moto: „Biden a grațiat doi curcani.” (Din presă)

Preagustând noi din carnea-i și amintindu-mi de curtea părintească cu cârdul de păsări, am ajuns să scriem și despre curcan

              Geografie lingvistică

          Curcanul în curte, în fermă sau în (c)arte

          Moto: „Un curcan şi un purcel,/ Nu se-nţelegeau, de fel;/ De Crăciun s-au potolit,/ Împăcaţi de un... cuţit! (Sărbători miraculoase, de Eugen Ilişiu)