Blog

Nu mă mai mir
când în mine rodeşte
fructul smochinului amărui,
dulceaţa gurii tale
înseamnă atingerea iluziei,
crepusculul serii...

Numai atunci urzeşte bucurii
de ţi se topeşte auzul,

trupul înflorind salcâm şi tei
de nu se mai găseşte în el,
macină t

Mă regăsesc în tot ce ești
În tot ce faci și reprezinți,
În vechile-ți dureri lumești,
În mirul din altar și-n sfinți,

În ale facerii dureri,
În nopți de veghe și suspin,
În floarea morții-n primăveri,
În blidul niciodată plin,

În sângele vărsat pe

Ion trage din trabuc,

Maria e pe facebook.

El tuşeşte, cleveteşte,

Ea dă like-uri, chicoteşte...

.

Cu o cafeluţă-n faţă,

Veselă-i de dimineaţă!

Nu aude, nici nu simte,

C-o-njură de cele Sfinte!

.

Intrigat, dregându-şi glasu':

-Vezi că plânge copilaşu'!

Ce tot ve

Fără geamul aburit al gurii
paharu-i gol de împăcarea mesei.

Bucuraţi-vă de linişte cum coboară
şi-i tremură aripile ca la o pasăre
de mi se urcă vântul prin oase!

Scotocesc depărtarea peste umărul dealului;
te apropii nesigură ca o umbră,
te învălui c

marea și tu

răsfoiesc marea cu tine, iubito,

cu vântul alături, spălându-ne fața,

valuri uriașe ne-ngroapă-n neant,

tu râdeai la umbra iluziilor.

peste noi a trecut un pescăruș,

am uitat o clipă că trebuie să-notăm,

surâsul tău s-a înecat în mare,

ai pleca

Într-o viață viitoare
Fi-voi mire, tu mireasă,
Mă vei recunoaște, oare,
Vei fi udă și ploioasă?

Plouă azi în plină vară
Ca-ntr-o toamnă scorburoasă,
Lumânări groase de ceară
Depunându-și ceara groasă...

Mă topesc clipă de clipă
Și ca ploaia curg, mă

A plecat Gogu la piaţă,

Întristat de dimineaţă,

C-o sută de lei în mână,

Truda sa pe-o săptămână!

.

Pe stradă se tot socoate:

"Să iau carne, nu se poate!

La zece guri de copii,

Îmi trebuie ceva, mii!

.

Da de unde? N-am parale,

Se duc toţi pe hrană, ţoale,

Alţii

Nu te arăta mai mult decât trebuie
fii prudent!

Nimeni nu se bucură cum crezi, mimează
chiar dacă face din asta o frământare,
fiecare e preocupat de viaţa ta
ca de un obiect de folosinţă scurtă,
Poate eşti din cei de care se poate lipi
cu ceva mic, un

Astăzi vremea mă deprimă,
Plouă, cerul dă pe-afară...
Tristă și rebelă climă!
Plouă-a toamnă-n plină vară,

Astăzi vremea mă inhibă,
Norii-și leapădă scursura,
Plouă nesfârșit, se-mbibă
Ca buretele natura.

Astăzi vremea mă ucide,
Lumea s-a topit și cu

portret adolescentin

ochii tăi sunt strop de soare,

roșul gurii de coral

dalbă neaua sânu-mi pare,

iară părul -negru val.

cu obaji ca trandafirii,

roșii ca de roze dulci,

te întreci în darul firii,

când pe brațul meu te culci.

zvonul muzicilor parcă,

se aud

Îl caut prin întunericul din casa bântuită,
îl pipăi şi are părul vâlvoi,
se lasă jos pe podea,
se lungeşte şi adoarme dus.

Visează cu vorbe de mă prinde frica
şi nu-i bine să-l trezeşti,
păşesc în vârful picioarelor,
lumina uşii îi face probleme.

N-am

Pe furiș, m-a-nvăluit – tainică –

Noaptea ca o mare-adâncă

Şi nu-i lumină îndeajuns
În întunericul de nepătruns.

Îmi răsună în urechi şoapte

– De la stele cântând în noapte,

În galaxii indepartate –
Și pe aripi de unde purtate,

Audiez un concert divin,

Multa ură şi dispreţ

a ţintuit pe cruce,

pe Cel fără de moarte

sub cele trei piroane,

noianul de păcate!

O Bunule Mântuitor,

îmi plec genuchii mei...

şi Te ador!

Te zăresc în noaptea aceea tristă

când cerul îşi plângea durerea

în agonia Ta pe lemn!!!...

Un Dumn

zbor

se mută mereu cineva lângă mine,

o pasăre, un cântec, o mireasmă,

o lumină, o stea, o lună, un dor,

uneori aud tropot de cai în infinit,

vreau să zbor cu ei și tu mă-ntrebi

de ce să plec și să te las

ca pe o salcie plângătoare

la margini de ape în băt

https://www.youtube.com/watch?v=AzpLZcnDApE

Ești o minune ce durează vreme de-o minune
Precum un zbor de aripi spre scurta veșnicie,
Precum un înger de lumină ce în beznă-și spune
Eternul crez de-o clipă oprită-n locu-i pe vecie...

Ești o minune ce du

Mă simt străin plecat de-o vreme
Şi-n oglindă sunt un aburit,
Aspir la tainele supreme
Ce-n cuvinte zei a nemurit.

Întreb şi visul care-mi tace
Ori se ascunde prin poeme,
Cum din război se naşte pace
Ori nu-s inclus bine-n sisteme?

De ce şi umbra de am

Teodor Dume: esenţe de suflet

            Întâlnirea cu lirica lui Marius Iulian Zinca s-a produs din voinţa mea de a contempla literatura online, fie pe Reţeaua Literară, fie pe Agonia.

            Am optat pentru susţinerea acestui demers ca o condiţie impusă de pe bancheta