Printre ţipetele şi înjurăturile vulgare, dar şi hazlii în acelaşi timp, ce stârneau râsul unora care tăceau, majoritatea tinerilor începură să se împingă între ei, căutând ieşirea din discotecă. Se iscase o învălmăşeală de nedescris, ce ţi-ar fi ins
Toate postările (21376)
pastel
Când se aprinde-n cer iubita lună,
Bătuți de vânt și veștejiți de brumă,
Maci sângerii plâng stingerea lor lină,
Căzând printre viole în grădină.
Doar clopote senine, ghioceii,
Și-au scos căpuțul prin zăpezi ca mieii,
Înaltul cade jos cu cer, cu st
eu te-am iubit, femeie
eu te-am iubit, femeie,
perlă de diamant,
mi-ai fost mereu iubită
iar eu ți-am fost amant.
te-am ocrotit o viață
tu, floarea mea de dor,
dar nu ți-am spus-o-n față,
tu, scumpul meu odor.
stând singur în cetate,
tu încă îmi lipseai,
vră
Să ascultăm cântecul nostru!
Ridică vălurile să te privesc, prin noi îngerii
vorbesc, plâng, iubesc! Simţi suflul coborât,
cuvinte înşirate după ce gândurile au dansat între noi.
Roua a trecut peste cer, în umeda umbră
o amintire pluteşte, mâinile vântulu
"De ce plingi?
- Pentru ca sint femeie ! - raspunde mamica.
- Nu inteleg ... - zice micutul.
Mamica il imbratiseaza si spune :
- Si n-ai sa intelegi niciodata ... Mai tirziu, copilul isi intreaba tatal :
- De ce plinge mamica ?
- Nu stiu nici eu ! Toate
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Elisabeta Branoiu
Doamne Iisuse Hristoase,
Tu eşti nouă zãri frumoase!
Tu eşti rază prea curată
Şi lumină adevărată!
Tu eşti lună veşnic plină,
Încarcată de lumină!
Tu eşti soarele ceresc
Şi Raiul
Purtai pe umeri Slava...
a timpului veşmânt.
Viclean şi rău un crivăţ
te-a scos din cuibul sfânt.
Iubire-n veci pluti-vei,
căci n-ai să piei nicicând.
Usor în taina vieţii,
ca floarea răsărind.
Învietor de stânci,
de gănduri fără soare.
Însângerate p
Cei trei tineri intrară în discotecă pe rând şi lipiţi unul de celălalt din cauza aglomeraţiei.
Melodia ritmată şi veselă "A lala long" era antrenantă şi aglomeraţia nu părea să-i împiedice prea mult pe tineri în crearea mişcărilor de dans. Fiecare tâ
Ca un şobolan hămesit, dorul meu roade amintirile... Nu ştie că pe bucata de brânză s-a pus otravă? Ba ştie, dar nu mai contează. Îi e foame... Între nimic şi speranţă, are doar atât: amintiri! Între ieri şi azi, amintiri. Între azi şi mâine? Nimic!
m-a încătușat femeia improvizată
oscilez în teoria ei de copil curat
ca o foaie albă de hârtie
sunt propria-mi condamnată
la sare de sărut pe rană
sunt robita atingerilor ei
legată de secundarele eclipselor solare
și mă topesc sunetele declanșate
în cenușă
MI-E DOR DE TINE
Frumoasă zi, când soarele răsare
La geamul dincolo de nori,
Unde privirea dorului aşteaptă
Să te cuprindă-n braţele de flori.
Ce dor adânc mi-era de tine
Dulce fericire-a tinereţii,
Zâmbea izvorul lângă mine,
Scăldat în raza dimineţii.
Î
Pe temelia lumii ai așezat iubire,
Din dorul tău, ai pus un fir de dor,
Speranță-ai pus și dragoste-n zidire
Și visul tău… deasupra tuturor.
M-am perindat prin visul tău, femeie,
Prin prea puținul tău, dorit din fire.
Azi iți trimit în dar o orhidee,
în pustiu
rămân câteodată rătăcit în pustiu,
căutând clepsidrele prin nisip,
zeus le-a spart
și-au rămas ca niște relicve,
timpul a stat odată cu ele,
istoria a stat odată cu ele,
lumile au stat odată cu ele,
s-a așezat zidul timpului
între mine și moarte.
„n
sonetul primăverii
Renaște iar natura-n nemișcare,
Înfășurată-n șalul de zăpadă,
Un ghiocel începe să se vadă,
Ca un simbol înviorat de soare.
Se scutură din somnul ei gătită
Să-ntâmpine potopul de lumină,
Mijește mugur verde în grădină,
Și-apare ca o faln
Ca in celelalte luni ale anului si in luna martie se sarbatoresc numerosi sfinti – evanghelisti, apostoli, ierarhi, mucenici – a caror fapte povestite uimesc pe credinciosii de astazi si le intaresc credinta in Dumnezeu.
Cea mai mare sarbatoare din lu
am crescut ca o copilă printre fustele nopții
aproape translucidă
aproape înfometată de macarale ce țin stelele la distanță
parcă nimeni nu mai vede vinul îmbibat în pâine
niciodată îmbrăcată pe deplin
tremur în fiecare primăvară
și îmi usuc
INTRARE ÎN TOAMNĂ!
Frunzele din plopul alb,
Se îngălbenesc, e toamnă,
S-au plictisit acolo sus, şi cad,
Le trecea vremea doamnă!
Fiindcă am intrat în toamnă,
Mulţumescu-ţi ţie doamnă,
Că descrii aşa frumos,
Frunzele căzute jos!
Sincer n-o să te denunţ,
ÎN VALUL VIEŢII
În valul vieţii aruncat,
Orice copil este o coajă,
Când să înoate a învăţat,
E prins în a lumii mreajă.
Sufletul îmi este liniştit,
Inima bate în ritm normal,
Mă simt mai mult ca fericit,
Chiar dacă nu totul este ideal!
***
***
INIMA ÎN SUN
Mihai era prietenul lor şi fiind concentrate asupra discuţiei despre Ionuţ, nu-l observară. Acesta ajunsese de puţin timp la câţiva pasi de ele şi ascultase discuţia lor. Râdea mai mult de ceea ce auzise, decât de zbenguiala lor şi de aceea li se adr
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!