Blog

Sunt liber,

pentru o clipă doar

din închisoarea papucilor.

Nu-i mai aranjez

pentru alţii

să-i încalţe

şi să-i poarte

spre lumea lor.

Aştept

să mă bucur

şi eu la rându-mi,

când va sosi timpul,

alt ucenic

îmi va lua locul,

să-i aranjeze

şi pe ai mei

să plec acas’,

î

        STRATEGI SI STRATEGII...

  I.                 INTOTDEAUNA EXISTA INTRGA...

PIONII S-AU ALINIAT,IN POALA VECHIULUI PALAT.

FORMEAZA UN SCUT.

IN SPATELE LOR SE ASCUND,DUPA CORTINA,REGINA,REGELE.

TUNURILE SE AFUNDA IN MOCIRLA.

PRIN BRAZDA SAPATA DE COP

Înaintăm cu spatele la viitor

Costel Zăgan, Universuri paralele

încerc acum să reconstitui
între mine şi realitate
fereastra prin care
o să privesc depărtarea, -
ea însăşi o fereastră
a sunetelor spre nesfârşit.

ştiu,
poate că e doar o iluzie ce se termină aici
ca respiraţia în camera cu multe oglinzi...

Linişte tulburată

de târşitul papucilor prin cameră

şi-un gest vag de consimţire

aflând din gura

lividului sihastru cu ochii metalici

şi privirea ageră,

că drumul făcut în viaţă

se repetă,

se repetă mereu, neîntrerupt,

destinul… s-a înnodat.

când eram copil

adesea când eram copil visam că îngerii vin din cer

și zboară pe lângă ființa mea ciudată ocrotindu-mă

trăiam într-o irealitate de basm peste care zbura timpul

îmi plăcea singurătatea în pădure printre copaci

ei îmi vorbeau din alte lumi

Exista o vorbă foarte înţeleaptă, pe care milioane de oameni din întreaga lume par să ignore cu desăvârşire: "Nu trebuie să trăim ca să mâncăm, ci trebuie să mâncăm ca să trăim".

Ne întrebăm de ce cancerul a lovit şi a băgat în mormânt milioane de oam

Rosul unghiilor este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri întâlnite în întreaga lume. Aproape fiecare dintre noi am avut la un moment dat acest obicei ”inofensiv”. Dar medicii psihologi avertizează că obiceiul poate avea la bază afecțiuni mentale

Când ameninţarea

ascunsă în cuvintele

ce-l pătrundeau,

a şuierat aproape de lobul urechilor,

nu s-a zbuciumat deloc

căci a ştiut,

că îmbarcat

în trenul vieţii,

a însemnat că a ajuns

la destinaţia

de la capătul lumii.

Adie lin, dinspre Feleac,

Un vânt – dorurilor de leac.

Îşi flutură pletele pe deal,

Codrul, cu vise din Ardeal:

Amintiri, scrise-n cartea vieţii,

Din anii fericiţi ai tinereţii,

Topite în noianul de amintiri –

Trecute, neasemuite iubiri:

Legănări de

așchii de amintiri ca izvoarele

în chilia mea suspin după o rază de fericire

văd cum florile mor în cupe cu petalele ofilite

ca în cimitirul pere-lachaise poeții blestemați

(acolo moartea e pură ca o apă limpede)

viața noastră imensă se topește singură

ca

Tăcerea nopţii

era deplină,

stăteam cu ochii mari

deschişi în întuneric

supraveghindu-mi respiraţia.

Mă vedeam

îmbrăţişând puiul de pernă

şi gândeam

că liniştea nocturnă-i

alcătuită din mii de agonii.

Dragoste-i cât se poate de firesc

în trupul tău să supra-vieţuiesc

Costel Zăgan, Distihuri rebele

În întuneric,

fără putere de împotrivire,

când iubirea

are timp

să se descompună,

cazi pradă

ispitelor minţii

şi furiilor

imaginaţiei

oarbe

din lumina

ştearsă a lunii

înghiţită

de vârcolaci.

ți-a apărut pe frunte, azi, un rid
și nu mă mir, nici supărat nu sunt,
că în războiu-acesta, fratricid,
prea ne luptăm cu morile de vânt.

ne-am alungat iubirea în exil,
în cele patru puncte cardinale
și, solitari, ne strângem la azil,
doi câte doi, î

Să ne scuturăm de pe piepturi

carnea fremătândă

a unui soi de inimă

ce bate haotic

din craniu

orbitele să le lăsăm

cu un ochi liber

să punem clepsidra

timpul să măsoare

cu nisipul ce curge

prin pâlnia loc

de gură şi furnal

în loc de nas

să hornăie

în orele de

   DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE

 ( povestire pe baza unor fapte reale)

Când Marin intră pe poarta pușcăriei și văzu ce-l așteaptă, oftă de câteva ori și puse capul în jos de rușinea celor câtorva vizitatori de la vorbitor. Cei doi însoțitori îl prezenta

În noaptea umedă,

pune stăpânire

pe strada pustie,

slab luminată

şi încă zgomotoasă

de-un pas ce răsună,

o linişte nocturnă

plină de îmbrăţişări

şi agonii.