scrisori și figuri

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

mâinile care scriu

nopțile mele nedormite

suspiciul tăcut sunt

în gâtul meu

degete deștepte

pentru vânt

șoptesc și șuieră

mângăindu-ţi respirația

o bataie de inimă păcătoasă

în piept

sub

(trupul meu e-o carte)

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

îmi place că mi-ai citit trupul

că ţi-ai aprins ochii la scrisorile mele

că te gândești la mine

în timp ce mângâi novice cuvintele mele

îmi place atingerea degetelor tale

în pagini

Limba mea
de Gabriela Mimi Boroianu
13.06.2018

Limba mea e-o limbă sfântă
Ea îmi este căpătâiul!
Bucuria când îmi cântă
Gungurit de prunc - dintâiul...

Când mă ninge, când mă plouă
Și-n dureri n-am o zi bună
Când mă frânge doru-n două
Tac în limba mea

După ploaie, frig și ceață                           

Râde vara către noi.                        

Unde mergem? Ne răsfață...                 

Mai punem de-un tărăboi              

Udând nisipul pe față,

Legănându-ne-amândoi.

Seara bem o bere rece

Osteniți

Lasă-te trecutule de săpături
în prezentul veşnic trecător
cu pasul mărunt printre clipe
ce calcă sacadat pe minute
pregătindu-se de start
în micul spaţiu al orelor
ce se-aruncă mereu să-noate
în lumina şi-ntunericul
zilelor cu soare sau intemperii
atmosferic

Eminescu

în ianuarie

noi îl naştem mereu,

pe EMINESCU

și în iunie îl deschidem mormântul

pentru a-l eterniza,

el e pruncul nostru

care s-a născut

pe altarul limbii române,

Eminescu e lacrima

 neputinţei noastre,

e durerea ancestrală

a unui popor robit,

e tot ce-

Primesc un mesaj email:

• Bună seara. Vă transmit alăturat un text mai special, alcătuit la apropierea zilei triste de 15 iunie din fragmente de texte mai vechi şi din rânduri scrise astăzi. Este special fiindcă este dedicat comemorării Eminescu din Anu

          Ropotul ploii păcănea în geamurile închise ermetic, pe care locatarii avuseseră grijă să le-nchidă, în timp ce norii se dezlăntuiseră învrăjbiţi între ei din cine ştie ce motiv, pe care numai Dumnezeu îl ştia. Deşi era după-amiază, furtuna

FLORILE DE IASOMIE

Mulți ani s-au depănat, din sculul vieții,
Dar amintirea iasomiei încet m-a urmat,
Regăsesc florile din grădina de la drum,
Ce leagănul copilăriei mi-au parfumat.

Miresmele de iasomie le port în suflet,
Alături de multe amintiri care zâm

Este o zi caniculară de vară, trag repede perdeaua ca să opresc căldura toridă să intre în casă. Într-o cameră ticsită de cărți ciupesc câteva cuvinte pe coardele chitării, departe zgomotul  zilei. Deschid dulapul, aleg o rochie înflorită, subțire, a

Iubitule, să ne-aruncăm în flăcări,

Doi Phoenicși dezola(n)ți pe-un colț de cer,

Să născocim, din aripi mistuite,

Un alt veșmânt la porția de ger!

Iubitule, să îngropăm otrava

Din amintiri într-un mormânt de flori

Și despletind petalele de gheață,

Să medit

          Jocuri de cuvinte – brânză

          Geografie lingvistică

          (postarea precedentă)

          Brânza

          Moto: „Ca să supraviețuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decât s-au cheltuit alte neamuri să cucerească pământul”. Mirc

Doar  jumătate de adevăr  ne este dat să aflăm în această existență.

Și chiar mai puțin de atât. Aparent singuri, și poate nu...

Cea care m-a însoțit pretutindeni, a fost umbra mea, această mirare

ce nu și-a desăvârșit  împlinirea.

Adesea, îmi place să-m

Ne-ai părăsit confrate prea curând,
Ai devenit o stea strălucitoare
Și din a Universului grandoare
Privești cum așteptăm smeriți, la rând.

Privirea mea de scorpion

Fuge spre piscul din zare,

Dar s-a blocat ca un pion

Ce-și caută alinare.

Gându-mi, ascuns pe hârtie,

Naște silabe-nflorite.

Pășește spre poezie

Cu ideile tivite.

Zâmbet? Iubire și taină…

Prospețimea dimineții

Îmbracă cu-o nouă haină

bine

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

hei

tu

da

tu.

persoana drăguță care citește acum

da

ştiu

nu mă crezi

dar

ascultă puțin

te iubesc

lucrurile sunt în regulă

știi asta și știu

și vom trece prin asta

ștergeți aceste lacrimi

pune-ți zâmbetul

râzi