Blog

Cu inima rănită de lama iubirii

A supravieţuit cu rodul închipuirii.

Idila care a fost cândva subiect de bârfă

S-a pierdut ca orice poveste obişnuită.

***

Departe de torentul urii, de trufia egoistului,

S-a retras pentru o vreme în coliba pădurarului.

Apoi

Uneori se strecoară printre zilele noastre

câte-o zi care se însăilează

pe suflet, te-nţeapă cheful

de-o plimbare la pas uşor

cu mâinile ascunse prin buzunare,

neobservând gropile de pe străzile gri,

vreo două-trei bănci zgâriate și prăfuite

lipite de trunc

Ca să-mi văd nevasta crăiasa din poveste

Am petrecut golind vinul din damigene.

M-a fericit gândul că am pământ şi plug

Şi mi-am găsit prieteni în boii de la jug.

***

Pescarul nu va şti când truda se va termina,

Este silit să muncească între cer şi apă.

Cei

Doamna Zdreanță, Băltăreață,

Cu nas lung, puf la mustață,

Păr vâlvoi și deșirat,

Parcă-i pom înrămurat.

Zbârlită-i și o sprânceană,

Răsfirată-i peste geană;

Ochii negri și rotunzi,

De-o vezi, fugi să te ascunzi.

Pe nasul cât o

Sus pe Muntele Tabor,

Cu credinţa-n nemurire,

Hristos Isus  intrat în nor,

Iar Apostolii cu uimire,

Merg cu El pe-acelaşi drum

Bătătorit de vânt acum,

Au ascultat divin cuvânt

Rostit de Dumnezeul Sfânt:

El este Fiul meu Iubit,

Ascultaţi-L, e binevenit!

Lucea

Între cele două case era un gard de scânduri vechi, cârpit cu șipci legate cu sârmă ca să nu treacă păsările. Chiar lângă gard era un dud mare în care eram cocoțat pe partea de peste gard și mă uitam la vară-mea cum trebăluiește.

- Lilico!

- Ce vrei, m

Amândoi am robit noaptea cu atingeri
în şoapte plutitoare pe umerii silabelor,
trândave plăceri odihnesc în carnea din gânduri
şi înmuguresc în dorinţe sălbatice.

Sângele tău respiră prin ferestrele inimii,
prinde contur frumuseţea din linii,
de orice

Sfioasă înserarea tumultu-şi ascute,

Se pare că şi cerul aromele-şi deschide

Când noaptea dintre stele faţadele-şi desprinde

Şi luna la pătrar răsare pe tăcute.

În suflet se învrăjbesc atâtea trecuturi;

E ceasu-n care gândul se înalță-n mistere

Şi-un dor

Elogiez cuvântul şi-l purific de ură
luminez întunericul şi-i fac nod
pun în gânduri clar de cristal,

dureri se absorb în evlavia tăcerii,
neodihna se acoperă de virtute
şi sufletul singur se mângâie,

sentinţa de păcate se sperie.

Limpezesc pânza temeri

N-AM ŞTIUT...

N-am ştiut că-acea zi va fi un început de nemurire,
dar drumul a fost cu obstacole până la despărţire,
doar, amintirea ne-a mai rămas din trecutul nebun
şi drept neuitare poemele au devenit salve de tun.

N-am ştiut că voi deveni pe gândurile

harababură

ne-am turcit şi lăbărţaţi,

însetaţi de vinuri seci,

călărim doar cai bălţaţi

peste anotimpuri reci.

căutăm jilţul umbros,

băutura sub amvon,

mai avem un os de ros,

de la ultimul cocon.

în vremi de laşe tăceri,

ne-a durut în pălărie,

tot umblând du

Modernismul

Modernismul m-a trezit când visam cu noaptea-n cap,

La ureche mi-a şoptit că de el nicicum nu scap.

Când prin păr îmi trec o mână că n-aş vrea să îl încerc,

Din ochi îşi scoate-o regină iar pe cap i-aşeaz-un cerc.

Cercul e strălucitor şi cr

Noaptea, Delta cap de fluviu,

Noaptea, Delta cap de fluviu, găzduieşte un motan,

Într-o scorbură-ntr-un cariu şi un rest vechi de platan.

Miaună sleit de foame, ghemuit în cariu, şest,

Folosind a sale arme, poate va primi un rest.

Adâncit în în

                             LA POARTA NORDULUI de RĂSĂRIT

                Avem nevoie de un Prinț Celest să privească în ochi Bucovina ?

   Frumusețe ?   E prea sărac cuvântul! Oameni ! Români ! Inventați cuvinte noi să poată mulțumi nevoia de e